ART & CULTURE

Sandro Botticelli: despre viață, fapte și artă

Sandro Botticelli este unul dintre cei mai importanți pictori italieni din toate timpurile și unul dintre simbolurile Renașterii. El este florentinul care a creat unele dintre cele mai faimoase opera de artă din lume. Despre artist se știe că s-a născut în 1445, la Florența, pe Via Nuova (astăzi, strada poartă numele de Via del Porcellana, lângă piața Ognissanti) – sub numele real fiind Alessandro Mariana Vanni Filipepi – tatăl său deținând un mic magazin în popularul cartier Santo Spirito.

Sandro Botticelli – Primavera

Viața și arta lui Botticelli – Devenit ucenic la 14 ani, în atelierul lui Fra Filippo Lippi, lui Sandro Botticelli îi este atribuită o primă și, poate cea mai veche lucrare a sa: “Madonna și Pruncul” (circa 1465), opera de artă fiind adăpostită de “Ospedale degli Innocenti” (Florența/Toscana). Până în 1470, artistul avea propriul său atelier. Datorită patronajului puternicei familii de’Medici, Sandro este chemat de Papă (în anul 1481) la Roma, cu rolul de a contribui cu câteva scene la decorarea Capelei Sixtine – alături de alți artiști din Toscana și Umbria. Revenit la Florența, “el a scris un comentariu despre un pasaj din «Infernul» lui Dante Alligheri, timpul petrecut cu această lucrare ducând la tulburări grave în viața lui” – comentează Giorgio Vasari. Stilul lui Sandro Botticelli a fost unic printre colegii de breaslă a perioadei denumite generic Quattrocento: personaje aparent fără oase și fără umbre, cu eleganță decorative spre deosebire de realismul imprimat de artiștii epocii.

Dacă privești atent, cei observa că a conturat fețele și corpurile cu linie neagră subțire, o tehnică pe care i-a transmis-o și ucenicului său, Filippino Lippi. Botticelli nu s-a căsătorit niciodată, el chiar exprimând o puternică aversiune față de ideea mariajului, o perspectivă despre care a pretins că i-a dat oferit numai coșmaruri. Istoria a consemnat o iubire neîmpărtășită pentru Simonetta Vespucci, o nobilă căsătorită, ea fiind – potrivit crdinței populare – inspirația pentru lucrarea “Nașterea lui Venus” (chiar dacă ea murise cu ani în urmă), opera fiind expusăa stăzi la Galeriile Uffizi din Florența. De altfel, artistul este renumit pentru operele sale mitologice și portrete secular, chiar dacă era un om foarte religios – aspect regăsit în numeroasele reprezentări ale Madonnei și tripticelor pentru diferite biserici. Spre finalul vieții, el chiar a devenit un adept al lui Girolamo Savonarola, un preot și om politic care a predicat la Forența din 1490 și până la execuția lui din 1498.

După moartea lui Savonarola, Botticelli s-a schimbat profund: “…el a încetat să mai picteze și, neavând venituri pentru a trăi, a căzut într-o mare suferință” – conform lui Girogio Vasari. Începând anul 1491, el a făcut parte dintr-un comitet care trebuia să decidă cum va fi realizată fațada Catedralei din Florența. Ideile sale trebuie să fi fost foarte valoroase, pentru că, deși inactiv mult timp, în 1504 Sandro Botticelli a fost inclus printre membrii comisei (amintind aici pe Leonardo da Vinci, Piero di Cosimo, Simone Pollaiuolo, Filippino Lippi, Cosimo Rosselli sau Antonio da Sangallo) responsabile cu alegerea celei mai potrivite locații pentru statuii lui David – o operă care îi aparține lui Michelangelo Buonarroti. În timpurile modern, ca o recunoaștere a operelor sale, un crater de pe suprafața planetei Marte poartă numele marelui artist renascentist.

Sandro Botticelli – Pedepsirea lui Korah (detaliu)

Unde poți să vezi operele lui Botticelli în Toscana – O primă locație o reprezintă Galeriile Uffizi, aici regăsindu-se și cele mai multe dintre lucrările lui Sandro Botticelli. Istorica “Cameră Botticelli” a fost recent împărțită în mai multe secțiuni, scopul fiind acela de a păstra și îmbunătății mai bine fluxul vizitatorilor, astfel încât să puteți petrece mai mult timp în fața celor mai cunoscute tablouri ale artistului. Dintre lucrările sale timpurii, aveți ocazia să admirați “Adorația Magilor” (1475 – 1476), o lucrare comandată de Gaspare di Zanobi del Lama pentru capela bisericii Santa Maria Novella.

Aici, Sandro Botticelli introduce pentru prima data câteva inovații importante: vederea din față a scenei, cu personajele sfinte situate în centrul lucrprii, înconjurate de ceilalți participați la scena biblicăă (până atunci, cei trei regi erau întotdeauna așezați la dreapta sau stânga scenei); sfânta familie este poziționată sub o clădire partial distrusă, alte clădiri (în aceeași stare de degradare) fiind reprezentate în fundal. În plus, Botticelli introduce în tablou portretele lui Cosimo de’Medici, a fiilor săi – Piero și Giovanni – precum și a nepoților, Lorenzo Magnificul și Giuliano. Capela nu mai există astăzi, lucrarea fiind depozitată în cadrul Galeriilor Uffizi. De asemenea, printre lucrările cele mai cunoscute ale sale regăsim, desigur, “Primavera” și “Nașterea lui Venus”. Astfel, “Primavera” – sau alegoria primăverii – a fost comandată de Lorenzo di Pierfrancesco de’Medici (vărul lui Lorenzo Magnificul), iar subiectul tabloului nu este nici astăzi pe deplin elucidate: există câteva personaje mitologice care implică numeroase teorii ale academiei neo-platonice și, probabil, unele referiri la căsătoria clientului său (petrecută în anul 1482).

Sandro Botticelli – Allegoria della calunnia (1496)

Totodată, “Nașterea lui Venus” nu este menționată în inventarele familiei de’Medici din 1498, 1503 și 1516, dar, mulțumită lui Giorgio Vasari, știm astăzi că lucrarea s-a aflat în deplină siguranță la Villa di Castello în 1550, locul unde G. Vasari a avut ocazia să o admire, alături de lucrarea “Primavera”. De asemenea, la Galeriile Uffizi aveți ocazia să comparați lucrările mitologice – realizate pentru familia de’Medici – cu alte două tipuri de tablouri: portrete și picture ale Madonnei. Acestea din urmă au fost imagini foarte populare în epocă, lucrările fiind comandate de familiile patriciene pentru decorarea propriilor palate, cele realziate de Botticelli fiind printre cele mai căutate. Un exemplu este “Madonna della Melagrana” (1487) sau “Madonna del Magnificat” (1481). O altă lucrare specială este “Portretul unui tânăr cu medalie” (circa 1474 – 1475), o tempera care ne prezintă un bărbat care ține în mâini o medalie cu un portret gravat pe ea.

Această medalie reproduce una adevărată – a lui Cosimo de’Medici – și este realizată tridimensional cu ajutorul gipsului. Ientitatea personajului nu este cunoscută, el făcând obiectul a numeroase speculații: el pare să aibă trăsături faciale ale unui membru al familiei de’Medici, cu toate că numeroși istorici contest această atribuire. La finalul materialului nostru, trebuie să amintim și alte locații din Florența unde puteți admira lucrările lui Sandro Botticelli, precum recent renovatul “Museo degli Innocenti” – în interiorul primului spital realizat în Europa – locul unde se poate admira o delicată lucrare a “Madonnei cu Pruncul”. În fine, trebuie să știți că Sandro Botticelli este înmormântat la Chiesa di San Salvatore in Ognissanti – în apropiere de Basilica di Santa Maria Novella – locul unde este conservată în condiții foarte bune o frescă a Sfântului Augustin (în timpul studiului). Detalii AICI.

No Comments

    Leave a Reply